Conventiunea pentru organizarea definitiva a Principatelor Dunarene ale Moldaviei si Valahiei din 7/19 august 1858

Conventiunea pentru organizarea definitiva a Principatelor Dunarene ale Moldaviei si Valahiei din 7/19 august 1858

Majestatile loru Imparatul Ottomaniloru, Imparatul Austriei, Imparatul Francediloru, Regina Rigatului-Unitu a marei Britanii si Irlandei, Regele Prusiei, Imparatul tutulor Rusiiloru si Regele Sardiniei, voindu, conform cu stipulatiile tractatului incheiat la Paris, la 30 Martie 1856, a consfinti printr’o conventie, a lor din urma intelegere asupra organizatiei definitive a Principateloru Maldaviei si Valahiei, a nummit drept Plenipotenti ai lor, pentru a negotia si a subscrie disa conventie, insa:
Majestatea Sa Imparatul Ottamaniloru, pe Mohamed Fuad Pasa, musir si vizir al Imperiului, decorat cu ordinile Imperiale Medjidie si al meritului personal intiia clasa, al ordinului militar, scl. scl. scl. Ministrulu sau actual al trebiloru din Afara.
Majestatea Sa Imparatul Austriei, pe D. Iosif Alecsandru Baron de Hiubner, Cavaler mare cruce, a ordinilor Imperiale Leopold si Corona de fer, scl. scl. scl. Consilierul seu intim actualu, si ambasadorulu seu estraordinar si plenipotent linga Majestatea Sa Imparatul Francediloru.
Majestatea sa Imparatul Francediloru pe D. Alecsandru Conte Colona Valevski, senator al Imperiului, cavaler mare Cruce, a ordinului Imparatescu Legiona de onore scl. scl. scl. Ministrul si Secretarulu sau de Stat la Departamentul trebilor din afara.
Majestatea Sa Regina Rigatului-Unit al Marii Britanii si Irlandei pe prea-onorabilul Enri Ricard Carol, Conte Covlei, viconte Dangan, Baron Covlei, Pair al Rigatului-unit, Membru al consiliului privat al Majestatii Sale Britanice, Cavaler mare-Cruce al prea-onorabilului Ordin Baia, Ambasadorul ecstraordinar si plenipotent al disei Majestati linga Majestatea Sa Imparatul Francediloru.
Majestatea Sa Regele Prusiei, pe D. Macsimilian-Frederik-Carol-Frant, Conte de Hatfeld-Vildemburg-Soenstein, cavaler al ordinului Rigal Vulturul-Rosu de intiia clasa, cu frunze de stejar, scl. scl. scl. Consilieru sau actual privat actualu si trimisulu sau ecstraordinar si Ministru plenipoteent linga Majestatea Sa Imparatul Francedilor.
Majestatea Sa Imparatul tutulor Rusiiloru pe D. Conte Pavel Chiselef, cavaler al ordinilor Rusiei, decorat cu indoitul portret in briliante al Imparatilor Nicolai si Alecsandru II, scl. scl. scl. Adionantul general al sau, Generalu de Infanterie, Membru al Consiliului imparatiei, Ambasadorul sau ecstraordinar si plenipotent linga Majestatea Sa Imparatul Francediloru.
Majestatea Sa Regele Sardiniei, pe D. Salvator Marchid de Vilamarina, Cavaler mare-Cruce, al ordinului sau rigalu St. Maurice si St. Lazar, scl. scl. scl. trimisul sau estraordinar si Ministru plenipotent linga Majestatea Sa Imparatul Francediloru.
Carii s’au adunat in conferinta la Paris, avind depline-imputerniciri, care au fostu reconoscute in buna si cuvenita forma, si au hotarit cele urmatore:

Art. 1. Principatele Moldaviei si Valahiei constituiete d’acum inainte sub numirea de “Principatele-Unite Moldavia si Valahia” raminu puse sub suzeranitatea M.S. Sultanului.
Art. 2. In temeiulu capitulatiiloru date de Sultanii Baiazetu l-iu, Mohametu II, Selim I si Soliman II, carii constitue a loru autonomie, regulindu raporturile loru cu Sublima Porta, si pe care mai multe Hati-serifuri, si mai cu sema acela din anulu 1834 le au consfintitu conformu asemenea si cu articolile 22 si 23 ale tractatului incheiata la Paris, la 30 Martie 1856, Principatele voru urma a se bucura sub chezasuirea colectiva a Puteriloru contractante, de privilegiurile si imunitatile de care sunt in posesie.
Prin urmare Principatele se voru administra in libertate si afara de ori-ce amestecu alu Sublimei-Porti, in tarmurile stipulate prin intelegerea Puteriloru chezase cu Curtea Suzerana.
Art. 3. Puterile publice voru fin incredintate, in fiecaru Principatu, unui Hospodaru sau unei Adunari elective ce voru lucra in cadurile prevadute de aceasta conventie cu concursulu unei comisii centrale, comuna ambeloru Principate.
Art. 4. Puterea esecutiva va fi esersata de Hospodaru.
Art. 5. Puterea legiuitore va fi esersata impreuna de Hospodaru, de Adunare si de Comisia centrala.
Art. 6. Legiuirile de interesu specialu fie-caruia Principatu voru fi pregatite de Hospodaru si votate de Adunare.
Legiuirile de interesu comunu amindurora Principateloru voru fi pregatite de Comisia Centrala si votate de Adunari, la care voru fi supuse de catre Hospodaru.
Art. 7. Puterea judecatoresca, esersata in numele Hospodariloru, va fi incredintata magistratiloru numiti de dinsulu, fara ca nimeni sa pota fi lipsitu de firestii sai judecatori.
O lege va hotati conditiile de priimire innaintare in magistratura, luindu dreptu bada aplicarea progresiva a pricipiului inamovibilitatei.
Art. 8. Principatele voru da Curtei Suzerane unu tributu anualu a caruia suma remane hoterita la tifra de unu milionu cinci sute de mii lei pentru Moldavia si al tifra de doue milione cinci sute de mii lei pentru Valachia.
Investitura va fi data Hospodariloru, ca si in trecutu de M.S. Sultanulu.
Curtea Suzerana va combina cu Principatele masurile de aparare a pamentului loru, in cadu de atacu din afara; si va putea provoca prin intelegere cu Curtile garante masurile trebuincioase, pentru restatornicirea ordinului, la intimplare de a de compromite.
Ca si in trecutu, tractatele internationale care se voru incheia de Curtea Suzerana cu Puterile straine, voru fi aplicabile Principateloru in totu ceia ce nu va atinge ale loru imunitati.
Art. 9. In cadu de calcare a imunitatilor Principateloru, Hospodarii voru innainta unu recursu catre puterea Suzerana, si daca nu se va face dreptate la a loru reclamatie, o voru putea indrepta prin agentii loru catre representantii Puteriloru garante la Constantinopole. Hospodarii voru fi represantati linga Curtea Suzerana prin agenti (Capu-Chehaia) nascuti Moldoveni sau Romani, nesupusi la nici o protectie straina, si priimiti de Porta.
Art. 10. Hospodarulu va fi alesu pe viata de Adunare.
Art. 11. In cadu de vacantie, si pane la instalarea noului Hospodaru, administratia va fi incredintata Consiliului Ministriloru, care va intra d’a dreptulu in lucrare.
Atribitiile sale, curatu administrative, se voru margini la expedierea lucratoriloru, fara sa pota departa pe functionari alt-feliu, de catu pentru vina constatata judecatoreste.
In acestu casu nu va putea randui pe altulu in locu de catu vremelniceste.
Art. 12. La ivire de vacantie, daca Adunarea va fi strinsa, ea va fi datore a proceda in optu dile, la alegerea Hospodarului.
Daca nu va fi strinsa, sa va chema indata si se va aduna in termenu de dece dile. In cele optu dile ce voru urma dupa stringerea ei, va trebui sa fi procedatu la alegeera Hospodariloru.
Aflarea de fata a trei parti din numeralu membriloru inscrisi va fi neaparata, spre a putea proceda la alegere. In cadu candu in cel optu dile nu se va fi facuta alegerea a noua di la amiadi. Adunarea va proceda la alegere ori care aru fi numeralu membriloru de fata.
Investitura va fi ceruta ca si in trecutu; ea va fi data in termenu de o luna celu multu.
Art. 13. Va fi in dreptu de a fi alesu la Hospodoratu ori cine va fi in virsta de 35 ani, si fiu din tata nascut Moldavu seu Romanu, si va putea arata unu venitu in pamentu de 3,000 galbeni, numai sa fi implinitu functii publice in timpu de dece ani, seu sa fi facutu parte din Adunari.
Art. 14. Hospodarulu guverna cu ajutorulu ministriloru numiti de densulu. Intareste si promulga legile pote refuda intarirea sa. Are dreptu de ertare, si acela d’a micsora pedepsele in pricini criminale, fara a putea interveni alt-felu in administratia dreptatei.
Elu pregateste legile de interesu specialu Principatului, si mai cu sema budgetele si le supune la deliberarile Adunarei.
Elu numeste in tote functiile de administratie publica si face regulamentele trebuincioase pentru esecutarea legiloru.
Lista civila a fie-caruia Hospodaru va fi votata de Adunare, odata pentru tot-d’auna la suirea sa pe scaunu.
Art. 15. Ori ce actu sloboditu de Hospodaru, trebue sa fie contrasemnatu de catre ministrii competenti.
Ministrii voru fi respundatori de violarea legiloru si mai alesu de ori ce risipa baniloru publici.
Ei voru fi supusi judecatei Inaltei Curti judecatoresti si de Casatie. Actia va putea fi procovata de Hospodaru sau de Adunare.
Punerea sub acudatie a ministriloru nu se va putea pronunta de catu cu majoritatea de duoa parti din trei a membriloru de fata.
Art. 16. Adunarea alegatore, in fie-care Principatu va fi alesa pe septe ani, conformu dispoditiiloru electorale anecsate pe linga apredenta conventie.
Art. 17. Adunarea va fi convocata de Hospodaru si va trebui sa se adune in fie-care anu, in cea d’inteiu duminica a lui Decembrie.
Tinerea fie-caria sesii ordinare va fi de trei luni.
Hospodarulu va putea de va fi trebuinta, a prelungi sesia. El pote sa cheme adunarea afara din vremea obicnuita, sau sa o desfiintede. In acelu din urma cadu este datoru a convoca o noua adunare, care trebue sa fie strinsa in termenu de trei luni.
Art. 18. Mitropolitulu si Episcopii eparhioti vora face dupa dreptu, parte din adunare.
Presidenta Adunarei va fi a Mitropolitului. Vice-predidentulu si secretarii voru fi alesi de Adunare.
Art. 19. Presidentulu hotarasteconditiile de primirea publicului in sedinte, afara de cadurile de esceptie care voru fi prevadute de regulamentulu din nauntru.
Se va face prin ingrijirea presidentului, unu proces-verbalu. Somaru alu fie-caria sedinte care va fi publicata in gadata Officiala.
Art. 20. Adunarea va desbate si va vota proectele de legiurire ce’i voru fi infatisate de Hospodaru. Ea va putea sa faca amendamenturi; insa sub reserva stipulata in art. 36. in ceia ce priveste legile de interes comunu.
Art. 21. Daca Ministrii nu voru fi din membrii Adunariloru, ei totu isi voru avea intrarea si voru putea lua parte la desbaterea legiuirilor fara a lua insa parte la votare.
Art. 22 Budgetulu venitoriloru si acela alu chltueliloru, pregatita anualu pentru fie-care Principatu, prin ingrijirea Hospodarului respectivu, si supusu Adunarei, care va putea face amendamente, nu voru fi definitive de catu dupa ce voru fi votate de densa.
Daca budgetulu nu ar fi votatu in timpulu priinciosu, puterea esecutiva va indestula serviciulu publicu dupa budgetulu anului precedentu.
Art. 23. Osebite fonduri isvorite pane acuma din speciale casse, si de care Guvernulu dispune sub diverse titluri, voru fi trecute in budgetulu generalu alu venitoriloru.
Art. 24. Incheierea definitiva a socoteliloru, va fi presentata Adunarei, celu ami tardiu in termenu de duoi ani, socotitu de la inchiderea fie-caruia esercitiu.
Art. 25. Nici o dajdie nu va putea fi infiintata sau adunata daca nu se va priimi de Adunare.
Art. 26. Precumu tote legiuirile de interesu comunu seu specialu si regulamentele administrarei publice, legiuirile financiale voru fi publicate in gadeta Officiala.
Art. 27. Comisia centrala va avea sedinta ei la Foscani.
Ea va fi compusa de sese-spre-dece membrii, optu Moldoveni si optu Romani. Patru voru fi alesi de fie-care Hospodaru dintre membrii Adunarei, seu dintre personele ce voru fi implinitu functii inainte in tera, si patru de fie-care Adunare din sinul ei.
Art. 28. Membrii Comisiei centrale isi pastreda dreptulu d’a lua parte la alegerea Hospodariloru n Adunarea din care facu parte.
Art. 29. Comisia centrala este permanenta. Ea va putea insa, cand voru erta-o lucrarile ei, a s’amana pentru unu timpu care nici intr’unu casu nu va putea trece peste patru luni.
Functiile membriloru sai pentru fie-care Principatu, fie numiti de Hospodari seu alesi de Adunari, voru fi marginite la vremea catu va tinea legislatura.
Cu tote acestea functiile membriloru ce esu nu voru inceta de catu la instalarea nuoiloru membri.
In casu candu mandatulu ambeloru Adunari, va espira de odata, Comisia centrala va fi reinoita in totalitate pentru amandoua Principatele, la deschiderea nouilor Adunari.
In casu de desfiintare a uneia din Adunari, nu se voru fi din Principatulu a caruia adunare va fi alesa din nou.
Membrii ce esu potu fi alesi din nou.
Art. 30 Functiile de membru alu Comisie centrale voru fi retribuite.
Art. 31. Comisia centrala va numi pe presidentulu. In cadu cindu voturile se voru imparti de o potriva intre doi candidati, se va hotari prin sorti.
Functiile de presidentu voru inceta cu mandatulu sau de membru alu Comisiunei centrale; ele insa voru putea fi reinoite.
In cadu de impartire de o potriva a voturiloru in desbateri, votulu Presidentului va fi hotaritoru.
Comisia centrala isi va face regulamentulu sau interioru. Cheltuelile ei de ori ce natura voru fi puse pe jumatate in sarcina ambeloru Principate.
Art. 32. Dispoditiile constitutive nuoei organidatii a Principateloru parea de trebuinta a stirpi, si a insemna imbunatatirile ce aru fi de trebuinta a se introduce in osebitele ramuri ale administratiei.
Art. 33. Hospodarii voru putea trimite Comisie centrale tote propunerile ce lise voru parea de folosu a preface in proiectele de legi comune amindorura Principateloru.
Comisia centrala va pregati legile d’unu interesu generalu comunu ambeloru Principate, si va supune aceste legi, prin mijlocirea Hospodariloru la desbaterile Adunariloru.
Art. 34. Sunt privite ca legi de interesu generalu tote acelea carea au de obiectu unitatea legislatiei, infiintarea, mentinerea sau imbunatatirea unirei vamiloru, a postiiloru, telegrafului, fiscarea pretului monetaru si deosebitele materii de folosu publicu comune ambeloru Principate.
Art. 35. Odata infiintata, Comisia centrala va trebui sa se ocupe specialu a codifia legile in fiinta, punandule in armonie cu actulu constitutivu alu nuoei organidatii.
Ea va reviduiregulamentele organice precum si condicile Civile, Criminale, de Comertu si de procedura, astfelu incatu, afara de legile curatu de interesu localu, se numai fie in viitoru de citu unulu si acelasu trupu de legislatie, care sa se esecute in ambele Principate, dupa ce va fi votata de catre respectivele Adunari, intaritu si promulgatu de fie-care Hospodaru.
Art. 36. Daca Adunarile introducu amendamente in proiestele legiloru de interesu comunu, proectulu amendamentu va fi trimisu Comisiei centrale, care va hotari unu proiectu definitivu, pe care Adunarile nu voru mai putea de citu sa’lu adopte sau sa-lu lepede in intregul sau.
Comisia centrala va trebui sa primeasca amendamenturile ce voru fi votate de amindoa Adunarile.
Art. 37. Legile de unu interesu specialu pentru fie-care Principatu nu voru fi intarite de Hospodaru de citu dupa ce vor fi comunicate de dinsul Comisiei centrale, care va avea a pretui de sunt potrivite cu dispoditiile constitutive de unoei organidatii.
Art. 38. Se va infiinta o Curte-inalta judecatoresca si de Casatie, comuna ambeloru Principate. Ea va redida la Foscani. Se va face intocmirea ei printr’o lege.
Membrii sai voru fi inamovibili.
Art. 39. Hotaririle date de Curti si judecatile pronuntate de Tribunaluri in ambele Principate, voru fi apelate esclusivu la acesta Curte de casatie.
Art. 40. Ea va esersa unu dreptu de censura si de disciplina asupra Curtiloru apelative si tribunaluriloru.
Ea va avea dreptu de juridictie esclusiva asupra insusi membriloru ei in pricini penale.
Art. 41. Ca inalta curte Judecatoreasca, ea va cereceta pirile provocate in contra ministriloru de catre Hospodaru sau de catre Adunare si va judeca fara apelu.
Art. 42. Ostirile regulate aflate acumu in fiinta in ambele Principate voru priimi o organidatie identica spre a putea la trebuinta sa se uneasca si sa formede o singura armie.
Se va face pentru acesta o lege comuna.
Afara de acesta se va face pe totu anulu inspectia ostirilor ambeloru Principate de catre inspectorii generali numiti in toti anii, cindu de unu Hospodaru cindu de cel-l-altu. Acesti inspectori voru fi insarcinati a veghia asupra intregei esecutari a dispoditiilor menite de a pastra ostiriloru tote caracterurile de doua corpuri ale acelesi armii.
Tifra ostiriloru regulate hotarita de regulamentulu organicu, nu se va putea mari mai multu de catu de o a treia parte fara o mai inteiu intelegerecu Curtea Suzerana.
Art. 43. Ostirile trebue sa se adune de cate ori siguranta din intru sau acea a hotareloru va fi amenintata. Unirea loru va putea fi provocata de unulu seu de cel-l-altu Hospodaru, dar nu se va face de catu in urma unei intelegeri comunae intre dinsi facendu-se cunoscutu si Curtii Suzerane.
Dupa propunerea inspectoriloru, Hospodarii voru putea asemenea sa impreune in totalu sau in parte ostirile in cimpu de manevre sau spre a le face revista.
Art. 44. Comandantulu de capetenie va fi numitu cand de unu Hospodaru candu e cel-l altu, cand va fi a se reuni ostirile. Elu trebue sa fie Moldoveanu seu Romanu de nastere. Va putea fi revocat de Hospodarulu care l’a numitu. In acestu casu noul Comnadantu de capetenie va fi orinduitu de cel-altu Hospodaru.
Art. 45. Ostirile ambeloru teri voru pastra stegurile loru actuale, dar aceste steguri voru purta in viitoru o banderola de colore albastra, conforma modelului alaturatu la presenta conventie.
Art. 46. Moldovenii si Rominii voru fi toti de o potriva inaintea legii, inaintea contributii si priimiti de o potriva in functiile publice, in unulu si cel-l-altu Principatu.
Libertatea loru individuala ca fi chezasuita.
Nimeni nu va putea fi opritu, arestuitu sau datu in judecata de citu conformu legiuirei.
Nimeni nu va putea fi ecspropriatu de citu legalu, penru pricina de interesu publicu si prin despagubire.
Moldovenii si Romanii de ori-ce ritu crestinu, se voru bucura d’o potriva de drepturile politice. Esersarea acestoru drepturi se va putea intinde si la cel-lalte culturi prin dispoditii legislative.
Tote privilegiurile, scutirile sau monopoluri, de care se bucura inca unele clase, voru fi desfiintate; si se va proceda fara intirdiere la revidia legiuirei care reguleda raporturile proprietariloru pamintului cu cultivatorii, avindu in vedere imbunatatirea starei teranilor.
Institutiile municipale atitu cele orasenesti citu si cele cimpenesti, voru dobindi tota desvoltarea ce le potu da stipularile acestei conventii.
Art. 47. Pina cindu se va fi procedatu in revidia prevaduta prin art. 37. legislatia acumu in putere in Principate este mentinuta in cea ce priveste dispoditiile care nu suntu in potriva stipulatiiloru acestei Conventii.
Art. 48. Spre indeplinirea art. 25, din tractatulu de la 30 Martie 1856, unu Hati-serifu conformu tecstualu cu stipularile presentei conventii, va promulga dispoditiile de mai susu intr’unu termenu de cinci-spre-dece dile celu mai tirdiu de la schimbarea pratificatiiloru.
Art. 49. In momentulu publicarei disului Hati-serifu, administratia va fi data de catre caimacamii in fiinta, in fie-care Principatu, unei comisii vremelnice (Caimacamie), instituata potrivitu dispositiiloru regulamentului organicu. Prin urmare, aceste comisii voru fi alcatuite de Presidentulu din Intru, carii a fostu in functie sub Hospodarii din urma inaintea instalatii in 1856, a administratoriloru providorii.
Disele comisii se voru ocupa indata cu alcatuirea listeloru electorale care trebuescu savirsite si afisate in termenul de cinci septamani.
Alegerile se voru face trei saptamani dupa publicarea listeloru. A decea di va urma, deputatii trebuescu a fi adunati in fie-care Principatu, spre a proceda in termenile hotarite mai susu, la alegerea Hospodariloru.
Art. 50. Presenta Conventie va fi ratificata, si ratificatiile ei voru fi schimbate la Paris, in termenu de cinci septamini, sau mai curandu de se va putea.
Pentru care plenipotentii respectivu au subscris’o, punandu si pecetea armeloru loru.
Facuta la Paris, in 7/19 August, 1858.