MIRCEA GEOANA
Mircea Geoană este preşedintele Partidului Social Democrat. Si-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale din 2009. Cele mai multe sondaje de opinie, arată ca popularitatea sa este in creştere. Este creditat cu şanse mari să ajungă in turul doi, alături de Traian Băsescu.
Crin Antonescu a fost ales preşedinte al Partidului National Liberal la ultimul congres, inlocuindu-l la conducerea partidului pe fostul preşedinte Călin Popescu Tăriceanu. La alegerile parlamentare din noiembrie 2008 a reuşit să obtină un mandat de deputat abia după redistribuirea voturilor. La alegerile prezidenţiale este creditat cu şansa a treia.
1 octombrie 2009 – a fost completat Biroul Electoral Central cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi cu conducerea Autorităţii Electorale Permanente. Preşedintele BEC pentru alegerile prezidenţiale este judecătorul Ana Hermina Iancu.
22 octombrie 2009 – candidaţii la funcţia de Preşedinte al României sunt obligaţi să solicite ,în scris, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă.
În timpul campaniei electorale, candidaţii vor avea acces gratuit la posturile publice de radio şi televiziune, dar şi la cele private (Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea legii privind alegerea preşedintelui).
23 octombrie 2009 – este termenul limită până la care candidaţii la funcţia de preşedinte al României trebuie să îşi depună candidaturile la Biroul Electoral Central. Propunerile se fac în scris la Biroul Electoral Central şi trebuie să fie semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice care au propus candidatul, sau după caz, de candidatul
independent.
Propunerea de candidatură cuprinde semnul electoral sub care candidează competitorul electoral,se depune şi se înregistrează la Biroul Electoral Central , în patru exemplare .
23 octombrie 2009 – începe campania electorală pentru alegerile prezidenţiale care durează 30 de zile. În audiovizual campania electorală va începe pe 23 octombrie ora 0,00 şi se va încheia pe 21 noiembrie 2009, ora 7.00.
În următoarele 20 de zile de la debutul campaniei electorale se pot depune contestaţii care se soluţionează în regim de urgenţă.
24 octombrie – este termenul până la care Birourile permanente reuniunte ale celor două camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune stabilesc
orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul egal şi gratuit al candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune. La şedinţă este permisă şi participarea candidaţilor.
29 octombrie – termenul limită până la care Biroul Electoral Central comunică rămânerea definitivă a candidaturilor , în urma soluţionării contestaţiilor.
22 noiembrie – primul tur al alegerilor prezidenţiale .
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.
În cazul în care se va organiza al doilea tur de scrutin, după anunţarea celor do contracandidaţi pentru turul II, începe campania electorală pentru acest tur, care durează până pe 5 decembrie.
6 decembrie – al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale . Este declarat ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
În cazul în care se dovedeşte că votarea şi rezultatele alegerilor au fost stabilite prin fraudă, Curtea Constituţională anulează alegerile şi dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Cerea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezi şi se poate face de către partidele sau candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult trei zile de la închiderea votării.
De pe 23 octombrie se dă startul pentru campania electorală, iar până la ora 00.00 se depun candidaturile. Pe 22 noiembrie, la ora 07.00 începe votarea, iar la ora 21.00 se închid secţiile de vot. În cazul unui al doilea tur de scrutin, până la 28 noiembrie se comunică numele celor doi candidaţi rămaşi în cursa pentru preşedinţie, iar pe 6 decembrie, românii vor vota a doua oară, urmând ca până pe 10 decembrie, după soluţionarea eventualelor contestaţii să se divulge numele câştigătorului.
Din rezultatele centralizate şi comunicate de BEC, luni dimineata, la ora 8.00 reiese că primii trei candidaţi sunt Traian Băsescu cu 32,84%, Mircea Geoană cu 29,17% şi Crin Antonescu – 20,7%.
Traian Băsescu – 1.499750 de voturi valabil exprimate (32,84 %)
Mircea Geoană – 1.332.350 de voturi (29,17%)
Crin Antonescu – 949.149 voturi (20,78%)
Corneliu Vadim Tudor – 246.425 (5,39%)
Kelemen Hunor – 209.079 (4,57 %)
Sorin Oprescu – 158.982 (3,48 %)
George Becali -846.669 (1,85%)
Remus Cernea – 29.472 (0,64%)
Constantin Rotaru – 19.341 (0,42%)
Gheorghe-Eduard Manole – 17.063 (0,37%)
Ovidiu Cristian Iane – 11.076 (0,24%)
Constantin Ninel Potîrcă – 9.434 de voturi, (0,20 %).
Rezultate finale pentru primul tur
Traian Băsescu şi Mircea Geoană sunt, oficial, finaliştii prezidenţialelor. Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat pe 25 noiembrie la ora 10.00, datele finale electronice ale alegerilor in primul tur.
După numărarea tuturor voturilor, candidatul PD-L Traian Băsescu a obţinut 32,44 la sută dintre sufragii, liderul social-democraţilor Mircea Geoană a fost votat de 31,15 procente dintre alegători, iar liberalul Crin Antonescu a strâns 20,02% dintre voturi.
Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale de ieri a fost de 54,37 la sută. Candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor n-a reuşit să obţină decât 5,56 la sută, iar UDMR-istul Kelemen Hunor 3,83 procente. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a convins doar 3,18 la sută din electorat. Liderul PNG, George Becali, a fost votat de 1,91% dintre cei care s-au prezentat la urne. Restul candidaţilor a obţinut sub un procent.
Aproape 90% dintre alegători vor reducerea parlamentarilor
Tot pe 25 noiembrie, BEC a anunţat, că 77,78 la sută din alegători, au votat, duminică, pentru introducerea Parlamentului uncameral, iar 88,84 la sută au votat pentru reducerea la maxim 300 a numărului de parlamentari.
Conform datelor anunţate de BEC, la referendumul naţional s-au prezentat 50,95 la sută din persoanele cu drept de vot, ceea ce înseamnă că referendumul a fost validat.
